Love is a symbol of eternity. It wipes out all sense of time, destroying all memory of a beginning and all fear of an end.

Cand simti ca nu mai poti,asaza-te un pic pe iarba.Respira adanc si numara pana la 10,20,100,cat vrei.Te vei simti mai bine.Doar respira,stai si imbratiseaza cerul,soarele,darele albe,sclipitoare de lumina,pasii marunti,pietrele mici,aproape invizibile,orice lucru sfarsit,orice adiere calda.Doar stai si gandeste-te la tine.Mediteaza.Sunt lucruri care se pot petrece numai in mintea umana.Numai acolo poti schimba orice detaliu,orice lucru regretat in viata,orice fapta facuta din rea intentie,neprevazutul.. pe toate le poti distorsiona,rupe,aduna,intoarce,pe toate ti le poti imagina,le cantaresti,le admiri singur sau iti spui: ce bine ca nu s-a intamplat mai rau!mai Rau?! cat de rau? de unde stim pana unde duce raul ? suferinta.. are vreun nod?
Uita pentru cateva clipe ca mai exista si altcineva pe lume.Gandeste-te ca esti doar tu si lumea si nimic nu te poate opri din a face ce-ti doresti.Cum altfel putem realiza ce ne dorim ? Cum altfel sa visezi cand te simti fara putere,cand alergi fara suflare,te opresi si lacrimi iti cad pana la epuizare,lesini de oboseala si inchizi ochii in semn de resemnare?
Cand te simti pierdut,rupt de realitate ca o biata frunza ingalbenita de venirea toamnei,atunci sa stii ca poti tipa fara sa te auda nimeni,poti sa plangi fara sa iti mai spune cineva : "gata,va fi bine!" . poti sa crezi ca e sfarsitul lumii chiar daca nu e,te pot simti singur printre miliarde de oameni si miliarde de stele,poti sa zambesti fara motiv chiar daca te simti trist,poti sa oftezi de atatea ori cat simti nevoia si poti sa te desprinzi de aprigul cotidian,de niste ore ucigatoare,de colegi,de casa si de rutina..
Te-ai simtit vreodata ca o vaza sparta si apoi lipita la loc din cioburi ? Odata sparta,vaza nu va mai fi vreodata la fel.Odata sparta,urmele de cioburi se vor zari mereu,ca printr-o panza de paianjen unde reusesti sa deslusesti ochiurile,indiferent cat de subtire ar fi ea.Te vei simti mereu in stare de neputinta,neavand ce face decat sa stai cu cioburile,sa le simti durerea,sa le simti mereu,zi si noapte,asa ascutite cum sunt.Sa te simti gol pe dinauntru caci,spart fiind, nu vei mai putea tine vreodata apa inauntru si chiar daca vei reusi,oamenii vor intreba mereu : de ce tii apa intr-o vaza sparta?Te vei gasi inutil,chiar detestat,astfel unui paianjen in panza lui..
Dar ceea ce e cel mai rau.. e ca nu ne putem cumpara o vaza noua! traim toata viata cu aceeasi... asa murdara cum e.. lipita din cioburi...
Si.. cand simti durerea lor mai mult ca niciodata.. doar alearga cat mai departe cu putinta,pana la capatul lumii daca asta doresti! scufunda-te in mare,canta impreuna cu pasarile,danseaza cu soarele in lumina rosie,lasa-te gadilat de suvitele nisipului!
Cand simti asta.. doar iubeste! si lumea va fi din nou a ta..